Lucrările la secțiunea a doua a autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, tronsonul dintre Boița (județul Sibiu) și Cornetu (județul Vâlcea), au atins un stadiu fizic de execuție de 13% la finalul lunii iulie 2026. Pe acest șantier complex sunt mobilizați peste 600 de muncitori și 150 de utilaje, iar avansul este influențat de utilizarea unor metode de construcție complicate pentru podurile de mari dimensiuni.
Finalizarea acestui lot de 31 de kilometri, alături de secțiunea adiacentă Cornetu-Tigveni, este esențială pentru scoaterea traficului de tranzit de pe aglomerata Valea Oltului și pentru închiderea completă a coridorului A1 Nădlac-București. Principala dificultate a proiectului este relieful montan, care obligă constructorii să strecoare autostrada într-un spațiu restrâns, delimitat de versanți, râul Olt, Drumul Național 7 și calea ferată. Această constrângere impune realizarea a numeroase viaducte lungi și înalte, precum și a mai multor tuneluri.
Metode inginerești complexe pentru structuri speciale
Pentru construcția viaductelor înalte sunt folosite două tehnici speciale: consola echilibrată și lansarea incrementală. Un exemplu este Viaductul 1 de la Boița, cel mai lung de pe acest sector, cu aproximativ 650 de metri. Deschiderea sa principală, de 140 de metri, este realizată prin metoda consolei echilibrate, o tehnică similară celei folosite la viaductele Nădășelu și Tălmăcel. O altă structură notabilă din zona Boița, care se ridică la o înălțime de aproape 50 de metri, va avea tablierul metalic montat prin lansare incrementală. Această metodă presupune împingerea treptată a structurii de la un pilon la altul, fiind preferată în zonele cu acces limitat, unde utilizarea macaralelor este dificilă.
Aceeași abordare va fi aplicată și în zona Câineni. Acolo, viaductul care traversează DN7, calea ferată și râul Olt va fi lansat direct din interiorul tunelului cu același nume, conform informațiilor publicate de GetPony. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a explicat că tehnologia lansării incrementale presupune montarea unui „nas” metalic în fața tablierului și împingerea întregii structuri cu cricuri hidraulice până la primul pilon. Ulterior, un nou segment este asamblat la sol, conectat la cel precedent, iar ansamblul este împins mai departe. Operațiunea se repetă până la finalizarea podului, fiind o soluție pentru podurile foarte înalte unde accesul macaralelor este imposibil.
Horațiu Cosma a subliniat că aceste soluții inginerești spectaculoase sunt necesare din cauza spațiului extrem de restrâns în care trebuie construită autostrada. Contractul pentru secțiunea 2 este derulat de asocierea turcă Mapa-Cengiz, având o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA. Un reper vizibil al progresului a fost înregistrat pe 20 iulie 2026, când prima galerie a Tunelului Boița 1 a fost străpunsă.
Termene estimate și perspective pentru șoferi
Șoferii care circulă frecvent pe DN7 trebuie să știe că termenele de finalizare pentru cele mai dificile secțiuni montane sunt estimate pentru anii următori. Finalizarea lotului Boița-Cornetu este prevăzută pentru 2028, iar a tronsonului Cornetu-Tigveni pentru 2029. O fluidizare reală a traficului pe Valea Oltului va avea loc doar după deschiderea acestor sectoare. Până atunci, reperele importante de urmărit sunt străpungerile de tuneluri și montarea tablierelor la viaductele care vor traversa DN7, calea ferată și râul Olt.
