Trei criterii esențiale: consum, frânare și zgomot
Pe piața din România nu mai există vechea etichetă pentru anvelope. Din 1 mai 2021, se aplică Regulamentul (UE) 2020/740, care a înlocuit vechea legislație și a schimbat modul în care comparăm anvelopele. Acum, decizia de cumpărare se bazează pe trei indicatori clari de performanță: eficiența consumului de combustibil, aderența la frânarea pe carosabil ud și nivelul zgomotului exterior. Aceste reguli vizează anvelopele din categoriile C1 (autoturisme), C2 (autoutilitare) și C3 (camioane grele), mutând discuția dincolo de preț și marcă. Anvelopele influențează între 20% și 30% din consumul unui vehicul, iar rezistența la rulare are un impact direct asupra costului real de exploatare.
Eficiența la consum: o economie care se vede la pompă
Pe noua etichetă, eficiența energetică este notată pe o scară de la A la E. Clasa A reprezintă cea mai bună performanță, în timp ce clasele F și G au fost eliminate începând cu 2021. Este de notat că la anvelopele pentru autoturisme (C1), clasa D nu este utilizată. Diferența de consum între o anvelopă de clasă A și una de clasă E poate ajunge la 0,6 litri la 100 de kilometri. Calculat pe durata medie de viață a unui set de anvelope, estimată la 40.000 km, această diferență se traduce într-o economie de până la 240 de litri de combustibil. Astfel, o anvelopă mai ieftină la achiziție, dar cu o clasă de eficiență slabă, devine în timp mai scumpă din cauza costurilor suplimentare la pompă.
Aderența pe carosabil ud: metri care fac diferența în trafic
Siguranța este direct reflectată de performanța la frânarea pe umed, un criteriu clasificat tot pe o scară de la A (cea mai bună) la E. Ca și în cazul consumului, clasele F și G au fost eliminate, iar pentru autoturisme și utilitare ușoare, clasa D nu se folosește. Testul standard măsoară distanța necesară pentru o frânare de urgență de la 80 km/h. Diferența dintre o anvelopă de clasă A și una de clasă E poate depăși 18 metri. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă acest lucru, în momentul în care o mașină echipată cu anvelope de clasa A s-a oprit complet, un vehicul similar echipat cu pneuri de clasa E încă se deplasează cu 49 km/h. Acest calcul simplu arată cum o alegere bazată strict pe preț poate compromite grav rezervele de siguranță.
Zgomotul exterior și simbolurile suplimentare
Zgomotul la rulare este indicat în decibeli (dB) și vizual, printr-o pictogramă cu un difuzor și unde negre. Măsurarea se face la o viteză de 80 km/h, cu un microfon plasat la 7,5 metri de pistă. O anvelopă de clasă A (o singură undă neagră) este cu cel puțin 3 dB mai silențioasă decât limita europeană, în timp ce una de clasă C (trei unde negre) depășește această limită. O diferență de 3 dB poate părea mică, dar în realitate înseamnă o dublare a zgomotului produs. Eticheta include, conform GetPony, și pictograme pentru aderența pe zăpadă (fulgul de zăpadă pe un munte cu trei vârfuri, cunoscut ca 3PMSF) și, exclusiv pentru anvelopele C1, aderența pe gheață (o pictogramă cu o stalagmită). Fiecare etichetă conține și un cod QR care, odată scanat, duce la fișa detaliată a produsului în baza de date publică europeană EPREL.
Indicele de sarcină și de viteză: detalii tehnice obligatorii
Dincolo de etichetă, două coduri de pe flancul anvelopei sunt esențiale pentru legalitatea montajului. Indicele de sarcină (Load Index) este un cod numeric ce indică sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate suporta. Indicele de viteză (Speed Rating) este un cod alfabetic ce arată viteza maximă la care anvelopa poate rula cu sarcina respectivă. În România, legea impune ca anvelopele montate să corespundă caracteristicilor tehnice din cartea de identitate a vehiculului (CIV). Indicele de viteză trebuie să fie cel puțin egal cu viteza maximă constructivă a mașinii. Există o singură excepție: anvelopele de iarnă (M+S) pot avea un indice de viteză inferior celui din CIV, dar nu mai mic de Q, echivalentul a 160 km/h.
