Încărcarea acasă: avantajul maxim al mașinii electrice
Calculul costului pentru o mașină electrică a devenit mai complex odată cu dinamica prețurilor la energie, iar diferența fundamentală nu mai este între electric și benzină, ci între locul unde se face încărcarea. Pentru un proprietar care încarcă acasă, costul rulării poate coborî la un nivel imbatabil. Folosind ca reper tarifele Hidroelectrica din oferta Viitor Hidro valabilă până la 1 august 2026 pentru zona Muntenia, de 1,06-1,14 lei/kWh, un rulaj de 100 de kilometri devine extrem de ieftin.
La un consum mediu de 15-20 kWh/100 km și un preț al energiei de 1,1 lei/kWh, costul efectiv de deplasare se situează între 16,5 și 22 de lei. Chiar și folosind un cost mediu mai mare pentru încărcarea la domiciliu, de 1,576 lei/kWh, așa cum a menționat Dacia într-o comunicare din 4 august 2026, un vehicul electric cu un consum de 17 kWh/100 km ajunge la un cost de aproximativ 26,79 lei pentru 100 km. Prin comparație, un model pe benzină cu un consum de 6 litri/100 km ar necesita 55,28 lei pentru aceeași distanță, luând în calcul un preț al benzinei de 9,214 lei pe litru, valabil la 3 august 2026.
Stațiile publice: economia se reduce, dar nu dispare
Când mașina electrică este alimentată exclusiv la stațiile publice, avantajul financiar se diminuează considerabil. Costurile la punctele de încărcare publice din afara autostrăzilor variază, conform estimărilor Dacia, între 1,99 și 2,69 lei/kWh. Pentru încărcarea ultra-rapidă de pe autostradă, tarifele urcă la 2,50-2,99 lei/kWh.
Datele operatorilor din piață, verificate în perioada iunie-august 2026, confirmă aceste valori. La PPC Blue, încărcarea în curent alternativ (AC) costă 1,99 lei/kWh, iar cea în curent continuu (DC), la puteri de peste 50 kW, ajunge la 2,50 lei/kWh. La stațiile MOL Plugee, tarifele sunt de 1,70 lei/kWh pentru AC și 2,30 lei/kWh pentru DC. Concluzia este simplă: șoferii care se bazează pe stațiile rapide, în special în tranzit, se vor apropia de costuri de utilizare mult mai puțin atractive.
Consumul real: ce nu arată computerul de bord
Costul final plătit de un proprietar de mașină electrică este influențat de mai mulți factori tehnici, dincolo de consumul mediu afișat pe ecran. Un detaliu esențial îl reprezintă pierderile la încărcare: energia trasă efectiv din rețea este cu aproximativ 25-30% mai mare decât cea înmagazinată în baterie. Astfel, un calcul bazat strict pe datele computerului de bord va fi întotdeauna prea optimist.
Consumul variază și el masiv. Dacă media în regim mixt este de 15-18 kWh/100 km, un model de oraș precum Dacia Spring poate coborî la 13-15 kWh/100 km. Însă, la viteze de autostradă de 110-130 km/h, consumul poate urca la 18-25 kWh/100 km chiar și vara. GetPony Iarna este un alt factor agravant, aducând o creștere a consumului de 20-40% din cauza necesității de a încălzi habitaclul și bateria. Prin urmare, două mașini identice pot genera costuri lunare foarte diferite: una folosită preponderent în oraș și încărcată acasă va fi mult mai economică decât exemplarul utilizat frecvent pe autostradă și alimentat la stații DC.
Verdict: electricul rămâne avantajos, dar cu o condiție
Chiar și în comparație cu scenarii optimiste pentru mașinile pe benzină, vehiculul electric își păstrează avantajul la costul de „combustibil”. Un calcul din noiembrie 2025 arăta că o mașină pe benzină cu un consum de 7 litri/100 km ajungea la 49 de lei pentru suta de kilometri, la un preț al carburantului de 7 lei/litru. Acest cost este dublu față de cel al unei electrice încărcate acasă, chiar și cu un preț al benzinei mult sub media națională de 9,55 lei/litru înregistrată pe 19 august 2026.
Adevăratul avantaj financiar al unei mașini electrice în România este condiționat de accesul la o priză casnică. Acolo, costul pe kilometru este imbatabil. Pentru cei care depind de rețeaua publică, diferența față de o mașină termică se reduce, iar costul final depinde de stilul de condus, de traseu și de anotimp.
